Celloman

somewhereovertherainbow

Uneori, doar uneori, un violoncel se aude, noaptea, tarziu, dinspre cer, de peste blocuri, de peste sau de dincolo de mine si de tine. Arcusul atinge corzile, atunci cand asculti atent, dar foarte atent, intunericul si zgomotele orasului. Incepe lent. Intotdeauna. Si te atinge. Asa ca asculti mai departe, mai mult. Iar muzica ce izvoraste, magic, dintre corzile, arcusul si corpul solid, arcuit si bine croit al instrumentului, se prelinge, inexplicabil pe langa tine, de cele mai multe ori peste tine. Te impresoara si te anima, te forteaza sa asculti. Te mentine atent, cu capul ridicat usor, pentru a nu pierde nimic. Iti doresti sa asculti in continuare. Iti doresti sa nu se opreasca, muzica. Vuietul, ce se transforma. In oda. In tumult. In vaiet. In simfonia de nicaieri. Si in cea de peste tot. Mai mult

Primavara, inc-odata…

In gradina botanica din Cluj

In gradina botanica din Cluj

IATA CA A VENIT PRIMAVARA… Da, din nou! Si parca de fiecare data se intampla asa… Vine, dar exact atunci cand ne asteptam mai putin. Exact atunci cand credem poate ca iarna nu se mai termina, pentru ca viscolul si gerul lovesc din nou si din nou, atunci lucrurile au cele mai mari sanse sa se schimbe… din nou!

Pe mine primavara m-a prins cu o dorinta cu totul si cu totul speciala de viata, de a intreprinde lucruri noi, de a merge mai departe, de a creste si a ma dezvolta. Primavara, in mod subit, magic si chiar de neinteles, a adus in viata mea elemente noi. Astfel, ceea ce imi doream de mult timp sa se intample, s-a intamplat si se dezvolta in momentul de fata din ce in ce mai mult. Iar faptul ca exact in pragul primaverii, dezvoltarea mea pe plan profesional si foarte personal, este propulsata la un nou nivel, nu mi se pare deloc o intamplare. Si ajung la concluzia ca, din nou, totul se intampla cu un sens, conform cu un ritm natural bine stabilit, la care noi, oamenii suntem abonati alaturi de toate fiintele pamantului. Ca sa n-o dam in filosofii, putem considera ca, din punct de vedere psihologic, omul are un ritm in accord cu natura, ritm care intr-o anumita masura ii ghideaza viata. Si cred ca pentru a stii asta, este necesar doar sa fim atenti… Mai mult

Questions from the Eye

Giving is a desire like no other

It asks for receiving, always

More and more

How about a dance?

Or how about a fight?

No, not that.

Not now,

Nor ten thousand steps from now. Mai mult

MUSTANG – Partea a II-a

(continuare) [poti citi partea I aici]

BRET IL PRIVEA naucit pe mustaciosul care ii luase locul blondei. Intinse o mana spre el, vrand sa spuna ceva. Insa orice cuvinte ar fi avut inainte de spus, acum il parasisera.

Mustaciosul vorbi, cu o voce haraita:

–          Dumneata sa nu intinzi degetul spre mine, mister. Pentru ca, ma intelegi, asta poate sa insemne un singur lucru.

Bret privea in continuare, fara sa se poata dezmetici.

–          Ah, si te rog sa ai grija la trasura dumitale. M-a cam zguduit, dar imi dau seama, it’s clear, ca este de fabricatie buna. Si comoda, pe deasupra, facu omul, saltandu-se de doua ori in scaun, ca si cum ar fi testat arcurile.

Vazandu-l pe cersetor cum se salta in scaunul din Ford-ul lui frumos, Bret simti ca se aprinde. Mai mult

Previous Older Entries

toateBlogurile.ro
Urmărește

Fiecare nou articol să fie livrat pe email.

Alături de 25 de alți urmăritori