Copil fiind…

… o, da, cutreieram!

A fost Ziua Copilului, asadar. Iar eu, ca un adult impielitat ce-mi sunt, am zis ca nu am sarbatorit-o deloc. Si acum nu glumesc – eu chiar credeam cu tarie pana acum vreo o ora, ca nu am sarbatorit-o deloc, DELOC. Ei bine, dar pentru ca lucrurile nu prea pot sa stea intotdeauna asa cum ne dorim sa stea, pe la pranz am primit un mesaj de la bunul meu prieten, VLD: “La multi ani, copile!” Atunci, m-am luminat. Sa fi numit “copile”, poate fi un soc la un moment dat, stii? Pentru ca avem impresia ca “eu, cum, eu – copil???”. Si asta in ideea ca unii zic ca ne pierdem copilaria si devenim “maturi, responsabili, seriosi” , nu? Exact asa cum am auzit de la altii ca trebuie sa fim, pai nu? Adica, pana la urma, multi au auzit in viata lor expresii de genul “fii serios!”, “nu mai fi asa copil!”, “maturizeaza-te odata!”. Si cum ne-am simtit atunci? Mai mult

Povesti, Chopin si un strop de Byron

Scena din filmul animat "The Last Unicorn"

Scena din filmul animat "The Last Unicorn"

Cred ca pot sa incep prin a va spune ca astazi s-a tinut la Institut, sesiunea deschisa “Despre povesti”, si ca de obicei, am avut o sala plina de oameni, ai caror “copii interiori” doreau sa asculte… povesti si ceea ce e de spus despre povesti. Cristian Andrei a inceput discutia, intrebandu-ne daca ni s-au spus sau citit povesti, pe cand eram mici. Am povestit, astfel, fiecare dintre noi, ce povesti am auzit de la parinti, bunici sau alti povestitori ce ne-au luminat copilaria.

S-au spus povesti scurte, glume si povesti terapeutice din experienta cu pacientii. Am discutat despre caracterul ambivalent al povestilor si basmelor, legendelor si povestirilor – faptul ca intalnim si bine si rau, si pe Fat-Frumos si pe Zmeul Zmeilor, ca si pe Alba ca Zapada si Baba Cloanta. Mai mult

toateBlogurile.ro
Follow

Get every new post delivered to your Inbox.